Am 7.000 de metri pătrați de teren, 5.000 de lei și o idee care, cel puțin acum, pare aproape imposibilă: să ajung la 1.000.000 de euro.
Nu am tractor. Nu am utilaje. Nu am angajați.
La începutul experimentului nici măcar nu am o cultură. Terenul este plin de buruieni.
De aici începe probabil cel mai lung experiment pe care l-am făcut până acum la Ingineru’ de Serviciu.
Regulile sunt simple
Pornesc cu un capital de 5.000 de lei.
Aceștia sunt singurii bani pe care am voie să-i aduc din afara proiectului.
După ce îi cheltuiesc, nu mai pot veni cu alți bani de acasă. Semințele, lucrările agricole, inputurile, ambalajele și orice alte investiții vor trebui plătite fie din cei 5.000 de lei inițiali, fie din banii pe care proiectul va reuși să-i producă.
Voi filma fiecare etapă și voi ține evidența fiecărui leu cheltuit și încasat.
Nu vreau ca la final să spun „cred că am câștigat atât”.
Vreau să știm exact.
EP. 1 – Punctul zero
Prima zi arată așa:
Suprafață: 7.000 m²
Capital: 5.000 lei
Utilaje: 0
Angajați: 0
Venituri: 0 lei
Obiectiv: 1.000.000 €
Și mai există o mică problemă.
Cei 7.000 m² sunt acoperiți de vegetație.
Înainte să mă gândesc la producție, ambalare sau vânzare, trebuie să transform terenul într-un loc în care să pot cultiva efectiv ceva.
EP. 2 – Am încercat varianta ieftină: capra
Dacă ai numai 5.000 de lei, începi să privești fiecare cheltuială puțin diferit.
Așa a apărut ideea caprei.
Am buruieni. Capra mănâncă buruieni. Pare combinația perfectă.
În plus, nu consumă motorină și, cel puțin deocamdată, nu mi-a cerut bani pentru manoperă.
Doar că există o diferență destul de mare între a mânca niște iarbă și a curăța 7.000 m² de teren într-un timp rezonabil.
Așa că planul cu capra a fost amuzant, dar experimentul trebuia să meargă mai departe.
EP. 3 – Prima cheltuială: 500 de lei
A venit momentul să scot primii bani din buget.
Am găsit pe cineva care să vină cu tractorul și tocătoarea de resturi vegetale pentru a toca vegetația de pe teren.
Costul lucrării:
500 de lei.
Poate nu pare foarte mult.
Dar când întregul tău capital este de 5.000 de lei, tocmai ai cheltuit 10% din toți banii pe care îi ai disponibili.
Situația experimentului devine:
| Situație după EP. 3 | Valoare |
|---|---|
| Suprafață | 7.000 m² |
| Capital inițial | 5.000 lei |
| Cheltuieli | 500 lei |
| Venituri | 0 lei |
| Buget rămas | 4.500 lei |
| Obiectiv | 1.000.000 € |
Terenul însă începe în sfârșit să arate a teren.
Ce urmează?
De aici începe partea cu adevărat interesantă.
Nu vreau să folosesc cei 7.000 m² pentru o cultură clasică și să vând producția direct en-gros.
Pe o suprafață atât de mică trebuie să încerc să obțin cât mai multă valoare din fiecare metru pătrat.
Primele trei variante pe care vreau să le testez sunt:
coriandru, fenicul și anason.
Intenția este să cultiv aproximativ 2.000 m² din fiecare, iar apoi să compar nu doar producțiile.
Vreau să aflu cât mă costă fiecare cultură, câte kilograme obțin, cu cât le pot vinde și, în final, care dintre ele produce cei mai mulți bani pe metrul pătrat.
Iar o parte importantă a experimentului va fi încercarea de a vinde producția direct către consumator, nu doar ca materie primă en-gros.
De ce 1.000.000 de euro?
Pentru că vreau să văd unde este limita.
Poate experimentul va ajunge la un milion de euro.
Poate va dura foarte mulți ani.
Sau poate voi pierde cei 5.000 de lei și proiectul se va opri mult mai repede decât îmi imaginez acum.
Tocmai asta vreau să documentez.
Fără să ascund cheltuielile. Fără să inventez profituri. Fără să schimb regulile pe parcurs.
În acest moment suntem la:
7.000 m².
4.500 lei rămași.
0 lei încasați.
Ținta: 1.000.000 €.
Experimentul abia a început.
Urmează EP. 4: alegerea culturilor.